Digitalizarea va schimba lumea muncii și obiceiurile din următorii ani. Deși această schimbare aduce cu ea un număr de riscuri pentru angajați. Conform unei analize recente, aceasta ar putea să aducă și mai multe oportunități. Societatea este pregătită pentru așa ceva?

Viitoarea Revoluție Industrială 4.0. va avea un impact imens asupra forței de muncă globale. Utilajele și inteligența artificială vor crește în mare parte în industrie. Se preconizează că până în 2025, forța de muncă umană va scădea de la 71 % la 58 %. Ceea ce s-a întâmplat în toate revoluțiile tehnologice din trecut, se va întâmpla din nou. Cea actuală va fi diferită în funcție de ritm și gamă, fără precedent în istorie.

Omul vs. utilaj

Atmosfera de pe piața muncii s-a modificat dramatic în ultimii ani. Robotizarea crescândă a producției și serviciilor împreună cu începutul așteptat al inteligenței artificiale este considerată ca fiind un distrugător al locurilor de muncă și o unealtă folosită pentru intimidarea lucrătorilor. Munca flexibilă înseamnă mai multă muncă și poate conduce la stres și probleme de sănătate. În privința acestui lucru, până la 78 % din respondenți au raportat că digitalizarea le crește volumul de muncă. Le este teamă de creșterea productivității necesare. Iată motivul pentru care viitoarea revoluție industrială 4.0 aduce oportunități, dar și riscuri.

NUMĂRUL DE AUTOMATIZĂRI (sursa: Trend)

Noile tehnologii continuă să creeze noi oportunități pe piața muncii. Deși 70 de milioane de funcții se vor schimba complet sau vor dispărea, se preconizează că 133 de milioane de locuri de muncă noi vor fi divizate între utilaje și oameni. Conform unui studiu, aproape 40 % din totalul companiilor consideră că datorită automatizării și noilor tehnologii, vor fi create noi locuri de muncă și până la 60% din locurile de muncă actuale pot fi înlocuite de calculatoare sau roboți. Revoluția Industrială 4.0 va avea proprii câștigători care vor profita de pe urma acesteia, dar și perdanți.

„Viitorul muncii este în mâinile noastre și va depinde în mare măsură de deciziile politice ale statelor. Conform acestor decizii, capacitatea noastră de a folosi aceste modificări digitale și tehnologice și capacitatea de a face față tuturor obstacolelor depinde doar de reușita sau eșecul nostru”.

– Organizația pentru cooperare și dezvoltare economică

Liderul robotizării este Germania.

Internetul este baza revoluției industriale. Sarcinile care se repetă vor lua locul utilajelor și oamenii vor avea locuri de muncă creative. Comunicarea de la utiliaj la utilaj în fabrică ar trebui să crească rapid productivitatea și să aducă modificări în industrie. Dispozitivele nu vor fi setate să desfășoare o activitate specifică, însă se vor ajusta la cerințe diferite. Adaptabilitatea utilajelor va încuraja clienții în procesul de producție. Elasticitatea comportamentului și utilizarea dispozitivelor va însemna o reducere rapidă a costurilor de producție.

CREȘTEREA ROBOȚILOR INDUSTRIALI (sursa: IFR World Robotics)

În cazul în care robotizarea producției ar distruge locurile de muncă, țări precum Japonia, Coreea de Sud sau Germania ar trebui să aibă de-a face cu un șomaj apocaliptic. Germania, ca lider al roboticii în Europa, deține în prezent cea mai mică rată de șomaj din ultimii 25 de ani, deși numărul de roboți din Germania a crescut peste medie. Fabrica Siemens din orașul Amberg este automatizată în proporție de 75 %, iar intervenția umană este necesară de regulă doar în timpul instalării echipamentului și în coordonarea unor componente din procesul de producție. Rezultatul este creșterea rapidă a productivității și probabilitatea unui produs defectuos este de doar 0.0000115%. Chiar și Slovacia este unul din liderii în robotică, iar numărul de roboți folosiți în țara noastră este în continuă creștere. În același timp, ocuparea forţei de muncă este în creştere.

NUMĂRUL DE ROBOTIZĂRI (sursa: IFR World Robotics)

Tendința aflată în creștere în ceea ce privește folosirea roboților în producție are potențialul de a redesena harta lanțurilor de valori globale. În trecut, companiile au mutat producția din țările dezvoltate în țările aflate în curs de dezvoltare cu forță de muncă ieftină. În prezent, din ce în ce mai multe exemple individuale de companii din întreaga lume, precum și studiile empirice, atrag atenția asupra faptului că relocă producția înapoi în țările dezvoltate.

Cu inteligența artificială la un nivel mai ridicat

Pentru a se asigura că revoluția industrială actuală va continua în favoarea țărilor industrializate, companiile industriale, oficialii guvernamentali, oamenii de știință și partenerii sociali trebuie să construiască inițiative similare pentru revoluția industrială 4.0 de succes. Acest concept global va fi modernizat de inteligența artificială, deoarece, în viitor, această tehnologie va fi inclusă în orice. Inclusiv în IT, procese de fabricație, operarea fabricilor industriale, produse și servicii. Inteligența artificială industrială poate avansa revoluția industrială 4.0 la un nivel mai înalt.

„Instrumentele activităţilor comerciale digitale se răspândesc în special în fabricile de automobile care au nevoie urgentă de flexibilitate, de a răspunde rapid la cerințele clienților, de a reduce timpul de producție, de a crește calitatea și eficiența. În fiecare minut, un model nou iese de pe linia de producție, ceea ce conduce la cereri complet noi asupra sistemelor de management de la toate nivelurile. Cu toate acestea, tehnologiile din industria digitală pătrund în mod gradual în alte sectoare de fabricație”.

– Organizația pentru cooperare și dezvoltare economică

Cercetătorii de la Universitatea din Mannheim susțin că inteligența artificială amenință doar 9 % din locurile de muncă. Pe de altă parte, studiul OECD susține un procent de 14%, iar oamenii de știință de la Universitatea Oxford estimează în documentele lor că 47 % din locurile de muncă prezintă un risc de automatizare. Putem doar să ghicim modul în care cea mai recentă inteligență artificială și evoluțiile roboticii vor afecta piața muncii. Evoluțiile indică faptul că lucrătorii din industria cu cel mai scăzut nivel de educație și, de regulă cu salarii mici, sunt cei mai expuși la automatizare. Conform studiului efectuat de OECD, care nu include variabile demografice 6%(Norvegia) până la 33% (Slovacia) din locurile de muncă trebuie să fie automatizate.